Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for the ‘Articole non AT’ Category


„Medicul Marie-France Hirigoyen, psihiatra si pasihanalista franceza, explica felul cum violenta poate prinde radacini… „Dificultatea de a repera violenta psihologica vine din limitele ei: este imprecisa“, spune ea.”

Articolul il  puteti citi pe www.psychologies.ro.

Anunțuri

Read Full Post »


Citesc de cand ma stiu. Mereu in cautare de indicii care sa ma puna in contact cu mine. Citeam carti din literatura rusa care descriau suferintele sufletului, ca metoda de a-mi identifica propriile suferinte. Apoi am citit carte de psihologie care imi oferea un sentiment de siguranta  prin faptul ca aveam acces la informatie specializata despre suflet si ma conecta cu speranta ca voi afla cum sa imi alin suferinta. Acum citesc ca sa imi satisfac nevoia de a comunica cu specialistii din domeniu. De a fi in contact cu oameni care au mai multe cunostinte decat mine. Ma simt in siguranta atunci cand am acces la carti pentru ca asa sunt in contact cu oameni care, si ei ca si mine, cauta informatii despre cum sa ne dezvoltam si sa crestem.

Aud des la televizor cum ca, tinerii nu mai citesc, prefera sa stea in fata calculatorului si sa vorbeasca pe net prin diverse retele de comunicare sau sa se joace jocuri. Exista tendinta de a ii compara pe elevii de astazi cu elevii din generatia noastra.

 Am crescut intr-o perioada in care a citi o carte satisfacea niste nevoi sufletesti personale. Cititul era una dintre putinele modalitati prin care ne puteam hrani sufletul. Acum aceste nevoi pot fi satisfacute si altfel. Comunicam acum mult mai usor decat pe vremuri, cand a citi o carte era una dintre putinele modalitati de a avea acces la idei si informatii. E clar ca nevoile copiilor de astazi sunt diferite de cele pe care le aveam noi cand eram copii. Nu putem sa le cerem sa citeasca cu atata consecventa cum citeam noi.

Am citit cu interes parerea lui  Ovidiu Hurduzeu  despre rolul cititului ca modalitate de supravietuire pe www.bookblog.ro: “Oamenii din ziua de astăzi, mai ales tinerii, nu mai citesc fiindcă lectura nu mai este pentru ei o necesitate interioară. Dacă ar vrea neapărat să citească o carte, ar găsi timpul şi “dispoziţia” necesare – aşa cum găsesc timp să sporovăiască la mobil sau să stea ore întregi “online”. Pentru mine, problema s-a pus exact invers. Am citit cărţi ca să pot să supravieţuiesc în lume. În comunism, am citit ca să nu-mi pierd sănătatea mentală, în capitalism să nu devin un “sclav fericit”. Am scris o carte după ce am citit o sută de alte cărţi. În mod ideal, lectura ar trebui să aibă un efect transfigurativ, să fie o fereastră către un “altceva” care să-l schimbe “din temelii” pe cititor. Să-i ofere o perspectivă complet diferită decât cea a lumii în care este obişnuit să trăiască. Iată de ce sunt foarte selectiv, citesc doar cărţile care reuşesc să mă surprindă la fiecare nouă lectură. ”.

Read Full Post »


Am auzit des folosita expresia „critica constructiva”.  Am auzit chiar ca daca critici si esti bineintentionat critica este constructiva si daca critici din rautate critica nu este constructiva. Este oare critica constructiva?

Intr-o emisiune despre copii care participa la concursuri de frumusete o mama spunea ca pe ea nu o deranjeaza cand vede ca copilul ei este criticat. Chiar ea este cel mai aprig critic al copilului ei. Ca sa il motiveze sa fie mai bun. Mie mai degraba imi suna a agresivitate si lipsa de responsabilitate fata de copil.

Critica nu e niciodata constructiva. Doar agresiva si cu potential de a rani pe cei carora le este adresata. E ca si cum am spune cuiva ca nu este ok.

Bine, bine, pai atunci cum putem sa spunem cuiva ce anume nu face bine. Cum sa stie sa corecteze un comportament?

In relatia profesionala putem folosi urmatoarea metoda pentru a spune ce ne deranjeaza ( sa oferim un feedback constructiv):

  1. Primul pas este acela de a spune ce anume a facut bine, pentru ce anume il apreciem in mod autentic.
  2. Al doilea este acela de a spune cum am vrea sa fie comportamentul (intotdeaunea ne referim la coportament si nu la persoana)
  3. Pasul al treilea este sa ne oferim suportul in aceasta schimbare de comportament.

In relatia cu cineva apropiat putem folosi urmatoarea metoda:

  1. In primul rand sa spunem cum ne simtim cand persoana se comporta intr-un anume fel.
  2. Descriem comportamentul care ne deranjeaza.
  3. Apoi sa spunem cum ne-ar placea sa se comporte.

De exemplu:

1. Sunt furioasa…

2. atunci cand iti lasi sosetele in mijlocul camerei

3. mi-ar placea sa le pui in cosul de rufe.

Mesajul nu este un atac la persoana asa  cum ar fi daca am spune „esti un dezordonat!”

Critica este o desconsiderare pe care o adresam celuilalt, dar, in primul rand este o desconsiderare fata de propria persoana. Atunci cand criticam pe cineva, de fapt ne criticam pe noi insie.

Putem sa evaluam o situatie, un comportament si il putem imbunatati fara sa agresam pe nimeni. Cuvintele au forta. Si cele pozitive si cele negative. Oamenii cand se simt apreciati si incurajati au tendinta sa se apropie de noi si sa fie mai angajati in ceea ce fac. Atunci cand sunt criticati, oamenii se simt raniti si au tendinta de a se revolta la un moment dat.

Orice critica poate fi primita sau data inapoi. Nu suntem neputinciosi in fata unei critici. Atunci cand cineva are tendinta sa ne critice, putem sa ii spunem ca nu suntem asa cum ni se spune si ca ii dam ianpoi acea eticheta.

De exemplu: Esti un dezordonat!

Eu pot oricand sa ii spun: ” Nu sunt dezordonat! Te rog sa iei inapoi aceasta critica. Nu accept aceasta critica.

Sigur ca, daca eu obisuiesc sa fiu critica cu mine imi va fi mai greu sa dau inapoi o eticheta negativa. Voi avea tendinta sa cred ca asa e cum mi se spune si ma va durea. E greu sa resping o critica atunci cand in interiorul meu imi lipseste un parinte grijuliu.

Read Full Post »


„Emotiile nu au logica!” mi-a spus cineva odata. Si eu l-am contrazis, „Sigur ca au logica”. Ulterior m-am gandit la ce se afla la baza acestei afirmatii. De ce  si cum a ajuns la concluzia aceasta?

Orice are logica e predictibil si poate fi controlat. Pe cand emotiile ne pot coplesi prin intensitatea lor.

Am auzit pe unii spunand ca se simt rau ( si nu se refereau la rau fizic), fara sa stie in ce fel se simt rau? Sunt furiosi? Sunt tristi? Sunt speriati? Cum anume rau?

Lipsa unor cunostinte despre lumea emotionala, lipsa unui mediu matur din punct de vedere emotional in care sa creasca si sa invete sa identifice si sa controleze emotiile poate sa duca la o astfel de concluzie:”emotiile nu au logica”

Asa cum la scoala invatam alfabetul pentru a putea sa citim, si despre emotii putem invata. Mai intai sa invatam sa identificam o gama cat mai larga de emotii. Sa stim sa le spunem pe nume, asa cum si literele alfabetului sunt initial invatate una cate una, sa fie recunoscute.

Important in dezvoltarea emotionala este sa cautam un mediu matur emotional in care noi sa ne putem deschide. Doar daca exista deschidere exista si posibilitatea e a creste si a ne dezvolta emotional. Sa cautam oameni cu care sa putem avea o relatie autentica, protectiva. Poate fi un prieten, un sef, un terapeut, un trainer, un grup de dezvoltare personala.  Pentru a putea controla propriile emotii avem nevoie ca cineva sa poata sa ne asculte atunci cand suntem coplesiti emotional. Si daca exista cineva care sa faca asta in mod constant, la un moment dat vom putea avea un control mai mare asupra a ceea ce simtim.

O alta caracteristica a inteligentei emotionale o reprezinta responsabilitatea pentru ceea ce simtim. Nimeni nu e responsabil pentru ceea ce simtim noi, decat noi insine.

Expresiile „M-ai suparat”, „Ma enervezi” sunt de fapt o modalitate de a responsabiliza pe altcineva de propriile trairi emotionale pe care le avem in raport cu un eveniment din viata noastra.

Ceea ce simtim nu au valoare morala. E ok sa simtim orice, nu este insa ok sa ne comportam oricum. E ok sa ne simtim furiosi, rusinati, bucurosi, tematori., irascibili. Important este ce facem cu ceea ce simtim.  Emotiile sunt de fapt energie si e important ce facem cu aceasta energie, in ce sens o directionam.

De exemplu,  atunci cand suntem speriati, putem cauta un mediu protectiv. Odata identificata emotia pe care o traim, putem sa cautam nevoia care se afla in spatele ei. Emotiile au rolul sa scoata la suprafata o nevoie. Sub teama se afla nevoia de siguranta si protectie.

Furia apare atunci cand apar obstacole in calea obiectivelor noastre. Nevoia este sa se tina cont de noi .

Tristetea apare atunci cand am pierdut ceva. Nevoia din spatele ei poate fi nevoia de a impartasi durerea cu cineva  protectiv.

Atunci cand suntem bucurosi simtim nevoia de a impartasi cu toata lumea.

Dupa ce identificam emotiile si nevoile din spatele lor le putem exprima si putem cere ce avem nevoie pentru ele.

Emotiile sunt energie, ele nu pot fi ignorate, ele curg chiar daca noi nu suntem constienti de ele.  Emotiile neconstientizate si neexprimate pot duce la boli fizice si multa confuzie.

Uneori exista posibilitatea de a acoperi o emotie cu o alta emotie. Daca o emotie este prea dificil de acceptat, o putem acoperi cu o alta emotie pe care putem sa o exprimam. De exemplu traim o teama mare de care nu suntem constienti, si nu o putem exprima, insa putem exprima furie.  Atunci de cate ori ne e teama exprimam de fapt furie.

Exprimarea furiei se face mai intai fizic(daca este intensa) dand pumni intr-un sac de box sau in niste perne, apoi intr-o maniera nonviolenta se comunica persoanei in raport cu care a aparut aceasta emotie. De obicei daca persoana tine cont de ceea ce i-am spus, furia dispare.  Important este, atunci cand simtim furie sa nu amanam exprimarea ei. E bine ca ea sa fie exprimata atunci cand este simtita. Altfel furia se aduna si poate sa duca la rabufniri.

Bucuria este o emotie puternica si uneori avem tendinta „sa o strigam in gura mare”. E recomandat sa avem grija sa nu incalcam granitele celorlalti, poate nu toata lumea doreste sa primeasca manifestarea bucuriei noastre.

Read Full Post »

Despre Empatie


Vreau sa va arat o modalitate de a reduce tensiunile care exista intre dumneavoastra. si o alta persoana cu care relationati. Aceasta modalitate este denumita empatie. Empatia se refera la aptitudinea de a fi sensibil si de a intelege gandurile si emotiile altor persoane.
Sa va dau un exemplu din viata mea personala. Am tinut cursuri de calculatoare si am avut la un moment dat un cursant foarte carcotas. Simpatic de altfel, dar carcotas cand era vorba de curs. Avea ceva de spus la fiecare exercitiu. Evident o critica. Si din cauza asta nu reuseam sa tin cursul, si ceilalti cursanti erau stresati din cauza intreruperilor acestuia. O sa va explic mai pe larg situatia: lucram impreuna cu participantii la curs la un test grila despre componentele calculatoarelor. La acest test existau mai multe modalitati de a raspunde: mai multe variante de raspuns, doar o singura varianta, sau nici o varianta corecta, ca la scoala de soferi. Unele intrebari nu erau foarte clar formulate, insa raspunsurile erau usor intuite de ceilalti cursanti. In zadar am incercat eu sa ii spun ca trebuie sa intuiasca raspunsul corect, ca in mediul IT e nevoie de multa intuitie, ca asa sunt testele concepute si nu depinde de mine sa le schimb formatul. Nu ajungeam nicaieri. El continua sa carcoteasca.
Am inceput sa analizez situatia in care se afla el, sa ma pun in locul lui si sa inteleg ce se intampla. El era jurist de profesie, si pentru el ceea ce este scris trebuie sa fie foarte clar, sa fie cat mai putin interpretabil. Se ocupa de scrierea legislatiei, unde orice lege trebuie sa fie cat mai exacta si cat mai putin interpretabila. Mediul in care lucreaza el este mai rigid.
Intelegand acest aspect, am folosit un joculet care m-a ajutat sa deblochez situatia. Am impartit o foaie de hartie tuturor cursantilor si le-am dat urmatorul instructaj:” Sa indoaie foaia in doua si sa rupa coltul din stanga sus. Apoi sa indoaie iar foaia in doua si sa rupa coltul din dreapta jos, apoi sa indoaie din nou foaia si sa rupa coltul din stanga jos. In final i-am invitat sa desfaca foaia de hartie si sa o arate si colegilor.” La sfarsit toate foile erau gaurite si rupte pe margini, dar diferit la fiecare cursant. Desi eu le-am dat aceleasi comenzi tuturor. (Va invit sa faceti exercitiul cu cativa prieteni si observati reactile lor la sfarsit.) Reactia lui a fost : “Ne-ati demonstrat ca suntem diferiti!” Acest exercitiu l-a ajutat sa inteleaga ca desi testul este acelasi pentru toti, fiecare il percepe diferit, asta neinsemnand ca e gresit testul. A avut nevoie de o demonstratie ca sa accepte ideea ca interpretam diferit informatiile pe care le primim. Asta nu inseamna ca nu putem intui raspunsurile cerute. Faptul ca m-am pus in locul lui m-a ajutat sa iau o atitudine care sa deblocheze situatia. Cursantul meu de atunci nu a mai carcotit si a fost mai intelegator in legatura cu imperfectiunile cursului. Aceasta atitudine de a intelege si de a aprecia gandurile si emotiile interlocutorului este o atitudine empatica.
Ce e bine sa faceti cand aveti de-a face cu o situatie tensionata?
In primul rand sa ascultati ce spune interlocutorul. Sa ascultati cu atentie! Si cand ma refer la ascultare nu ma refer doar la a auzi cuvintele pe care le spune, ci de a intelege ce se afla in spatele cuvintelor. Oare de ce imi spune ceea ce imi spune, oare de ce e agresiv, suparat?
De exemplu:
Tu esti foarte aglomerat cu sarcinile de serviciu, abia mai ai timp sa respiri si
colegul tau de munca vine la tine si iti spune: “Inca n-ai terminat proiectul!? Ti-am spus ca este urgenta! Esti surd?”
Tu cum te simti in aceasta situatie? Probabil suparat, frustrat, neinteles, neapreciat. Si mesajul lui te face sa fii si mai tensionat.
Cum ar fi fost daca colegul tau ar fi fost empatic si ti-ar fi spus:de exemplu : “Stiu ca esti foarte ocupat, dar am foarte mare nevoie de proiect.” Cum te simti acum? Probabil ca mai bine. Tine cont si de tine. Si nu se mai creeaza tensiune. Si tu poti sa te ocupi de proiect cu mai multa disponibilitate.
Te invit sa faci urmatorii pasi in relatiile cu interlocutorii tai:
In primul rand sa asculti cu atentie,
Apoi sa „te pui in pielea” interlocutorului si sa intelegi cum gandeste si ce simte
Sa actionezi tinand cont de acestea.
Interlocutorul va simti ca tii cont de el, se va simti apreciat, important si va fi mai disponibil sa comunice cu tine. O atitudine empatica poate sa deblocheze o situatie tensionata. Empatia e benefica nu numai in situatii tensionate, ci si in cele obisnuite. Ea poate sa previna situatii tensionate. Va invit sa incercati aceasta tehnica cu o persoana cu care vreti sa aveti o relatie placuta. Observati ce se intampla cu aceasta cand aveti o atitudine empatica.
Succes!
PS. Comunicarea este complexa si empatia este doar o modalitate de a imbunatati un aspect al comunicarii. Acesta poate fi doar un prim exercitiu a carei functionalitate va invit sa o verificati.

Read Full Post »